Stomatologia Pediatrică
Stomatologia pediatrică este o ramură specializată a stomatologiei care se concentrează pe sănătatea orală a copiilor, de la naștere până la adolescență. Aceasta include îngrijirea preventivă, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor dentare și orale specifice copiilor, precum și educația pentru părinți despre igiena orală adecvată.

De ce este importantă îngrijirea dentară pentru copii?
O bună sănătate orală începe din copilărie. Dentiția de lapte are un rol crucial în dezvoltarea sănătoasă a maxilarelor și a mușcăturii, precum și în menținerea spațiului pentru dinții permanenți. Prevenirea problemelor dentare de la o vârstă fragedă poate ajuta la evitarea complicațiilor pe termen lung și la promovarea unei atitudini pozitive față de igiena orală.
Creșterea dinților de lapte (temporari)
Dinții de lapte își încep dezvoltarea încă din stadiul de embrion și devin vizibili în cavitatea bucală după naștere, atunci când copilul este bebeluș. Ei se vor schimba și vor fi înlocuiți cu dinții permanenți, însă, în absența dinților permanenți, pot rămâne funcționali pentru mulți ani (foarte rar).
Dentiția primară (de lapte) este formată din 20 de dinți, și anume:
- 8 incisivi
- 4 canini
- 8 molari
Mugurii acestor dinți încep să se formeze încă din timpul sarcinii, din a 6-a săptămână a embrionului. Procesul debutează cu zona frontală (incisivii) și apoi cu zona laterală (molarii).
Dinții continuă să se dezvolte până în momentul erupției în cavitatea orală. În acel moment, ei prezintă aceeași structură precum cei definitivi: sunt formați din coroană și rădăcină completă și au nerv (pulpă dentară).
Dinții de lapte joacă un rol esențial în sănătatea generală a cavității bucale a copilului. Aceștia ajută la mestecarea corectă a alimentelor, permit o dezvoltare corespunzătoare a mușchilor maxilari și contribuie la claritatea vorbirii. Problemele dentare netratate pot cauza durere, infecții și pot afecta sănătatea orală generală a copilului.
Dinții de lapte servesc drept ghid pentru erupția corectă a dinților permanenți. Când un dinte de lapte este pierdut prematur din cauza cariilor netratate sau a altor afecțiuni, dinții adiacenți se pot deplasa pentru a umple spațiul gol, ceea ce poate duce la probleme de aliniere a dinților permanenți, necesitând tratament ortodontic.
Cariile netratate la dinții de lapte pot evolua în infecții severe, cum ar fi abcesul dentar, care poate afecta nu doar dintele în cauză, ci și dinții permanenți în dezvoltare. Infecțiile severe pot cauza durere intensă, febră și pot necesita tratamente complexe, precum extracții sau intervenții chirurgicale.
Tratamentul prompt al dinților de lapte este crucial pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă a dinților permanenți, pentru a preveni durerea și complicațiile ulterioare și pentru a încuraja obiceiuri de igienă orală pe termen lung. Vizitele regulate la dentist și tratarea la timp a problemelor dentare contribuie la menținerea sănătății orale și generale a copilului, oferindu-i o bază solidă pentru o viață sănătoasă.


Când erup dinții temporari?
Maxilă:
1 – Incisivi centrali (8-12 luni)
2 – Incisivi laterali (9-13 luni)
3 – Canini (16-22 luni)
4 – Primii molari (13-19 luni)
5 – Molari secundari (25-33 luni)
Mandibulă:
1 – Incisivi centrali (6-10 luni)
2 – Incisivi laterali (10-16 luni)
3 – Canini (17-23 luni)
4 – Primii molari (14-18 luni)
5 – Molari secundari (23-31 luni)
Dentiția mixtă (între 6-12 ani) – perioada în care dinții de lapte sunt înlocuiți cu cei permanenți
În cele mai multe cazuri, dinții de lapte se vor exfolia de la sine. Nu este recomandat să fie extrași înainte de vârsta de exfoliere a acestora, deoarece pierderea prematură a dinților temporari va duce la erupția neregulată a dinților permanenți. Este important să rămână pe loc până în momentul în care devin mobili, pentru a păstra spațiul pe arcada dentară. Atunci când aceștia încep să se miște, poate exista o sângerare ușoară în timpul periajului, însă este recomandată păstrarea unei igiene orale bune, inclusiv în zona din jurul dinților de lapte mobili, pentru a evita inflamarea gingiilor.

Dentiția definitivă conține 32 de dinți.
Excluzând molarii de minte, ai căror muguri dentari pot sau nu să existe și care pot erupe oricând după vârsta de 18 ani, chiar și la vârste mai înaintate, dinții permanenți erup în următoarele perioade.

Maxilă:
• Incisivii centrali – 7-8 ani
• Incisivii laterali – 8-9 ani
• Caninii – 11-12 ani
• Primii premolari – 10-11 ani
• Premolarii secunzi – 10-12 ani
• Primii molari – 6-7 ani
• Molarii secunzi – 12-13 ani
Mandibulă:
• Incisivii centrali – 6-7 ani
• Incisivii laterali – 7-8 ani
• Caninii – 9-10 ani
• Primii premolari – 10-12 ani
• Premolarii secunzi – 11-12 ani
• Primii molari – 6-7 ani
• Molarii secunzi – 11-13 ani
Ce este sigilarea dentară?
Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei dentare. Este de obicei indicată pe dinții permanenți neafectați de carie.
Ea constă în aplicarea unui strat foarte subțire de compozit fluid (sigilant dentar) pe suprafața masticatorie a dinților în șanțuri și fosete, dar și pe suprafețele linguale și vestibulare.
Sigilantul rămâne ca o foiță subțire de culoarea dintelui și actionează ca o barieră împotriva agenților patogeni care duc la formarea cariilor dentare (plăcii bacteriene).
Este o metodă minim-invazivă de prevenție, nefiind nevoie de prepararea dintelui înainte de aplicare, spre deosebire de tratamentul unei carii deja formate.
Majoritatea sigilărilor se indică pe măselele definitive ale copiilor apărute la 6 si la 12 ani.
Cel mai indicat este ca sigilarea să se efectueze înainte de apariția oricărui semn de carie dentară, ideal în primul an după erupția sa.
Sigilantul aplicat în șanțuri transformă suprafața foarte abruptă a dintelui într-un relief mult mai neted și lucios, favorabil autocurățirii și mult mai accesibil periuței dentare, resturile alimentare nemaiavând unde să se ascundă.
Compozitul fluid aplicat ca sigilant are în compoziție substanțe antibacteriene pe bază de fluor ce se eliberează încontinuu pe o perioadă îndelungată, având un și mai mare rol protector și scăzând și mai mult riscul măselei de a se caria.


ÎNTREBĂRI / RĂSPUNSURI
Prima vizită la stomatolog este recomandată în jurul vârstei de 1 an sau în termen de șase luni de la apariția primului dinte. Aceasta ajută la depistarea timpurie a oricăror probleme dentare și la familiarizarea copilului cu mediul stomatologic.
Se recomandă ca vizitele la stomatolog să fie programate la fiecare 6 luni pentru controale de rutină și curățări profesionale. În funcție de nevoile specifice ale copilului, stomatologul poate recomanda un program personalizat de vizite.
Dinții de lapte joacă un rol crucial în dezvoltarea sănătoasă a copilului. Aceștia ajută la mestecare, vorbire și menținerea spațiului pentru dinții permanenți. Problemele netratate ale dinților de lapte pot duce la infecții, durere, și pot afecta erupția corectă a dinților permanenți.
Prevenirea cariilor dentare include periajul dinților de două ori pe zi cu pastă de dinți, folosirea aței dentare zilnic, limitarea consumului de alimente și băuturi zaharoase și vizitele regulate la stomatolog pentru controale și curățări profesionale. De asemenea, stomatologul poate recomanda aplicarea de fluor sau sigilarea fisurilor dentare.
Sigilanții dentari sunt o rășină protectoare aplicată pe suprafețele masticatorii ale molarilor și premolarilor pentru a preveni acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare în fisurile adânci ale dinților. Aceștia sunt de obicei aplicați imediat după erupția primilor molari permanenți, în jurul vârstei de 6 ani, și a molarilor secundari permanenți, în jurul vârstei de 12 ani.
Încurajați copilul să vadă vizita la dentist ca pe o experiență pozitivă. Evitați să folosiți cuvinte care ar putea induce frică (cum ar fi „dureros” sau „injecție”) și încercați să explicați ce se întâmplă într-un mod prietenos și adaptat vârstei copilului. Vizitele regulate de la o vârstă fragedă ajută copilul să se familiarizeze cu mediul stomatologic și să-și formeze obiceiuri pozitive.
Supravegheați periajul dinților copilului până când acesta are suficientă dexteritate pentru a face acest lucru singur, de obicei în jurul vârstei de 6-7 ani. Utilizați o periuță de dinți și o pastă de dinți adecvate vârstei. Încurajați folosirea aței dentare zilnic și reduceți consumul de alimente zaharoase și băuturi acidulate.